O altfel de calatorie

Etichete

, ,

Indiferent de preferintele fiecaruia in materie de traveling, aceasta calatorie este cu siguranta dezirabila in mod universal, deoarece are ca destinatie finala libertatea financiara.
Acum aproximativ un an am descoperit o persoana/un site care a avut un efect de iluminare in ceea ce priveste stilul meu financiar de viata. Dave Ramsey propune cateva pincipii simple, de bun simt chiar, care pot fi usor adaptate in mod personal si apoi aplicate, cu scopul de a te elibera de povara datoriilor.
Modul in care invatam sa scapam de datorii este acela in care invatam sa mergem: pas cu pas. Si imparte aceasta misiune in 7 Baby Steps adaptabili, dupa cum am mai spus, la necesitatile fiecaruia.

1. Fondul de Urgenta – in valoare de 1000$ (ne propune el), pentru evenimente majore neprevazute, cum ar fi pierderea jobului, o sarcina (se mai intampla sa fie si neplanificate) etc. Te ajuta astfel sa nu te mai angajezi in alte datorii, in timp ce lucrezi la achitarea celor vechi. Se rupe astfel cercul datoriilor, specific traiului cotidian al multor familii.
– din pacate tentativele personale de alcatuire a Fondului au esuat pana in acest moment, alegand sa ne angajam economiile in dezvoltarea unei extra-surse de venit/profit.

2. Achitarea datoriilor folosind Tehnica Bulgarele de Zapada – alcatuim o lista a tuturor datoriilor (si aici nu includem utilitatile lunare si nici creditul pentru casa), in ordinea valorilor. Cea mai mica dintre ele va fi aleasa pentru a fi prima achitata. In cazul in care una din datorii are o dobanda mai mare, aceea va avea prioritate.
Efectul tehnicii este constientizarea mecanismului si a usurintei cu care te poti debarasa de datorii, indiferent cat de mica este aceasta, vei vedea rezultatele si astfel vei capata incredere in tine si motivatie pentru mai departe. „Reusita in domeniul finantelor personale consta 20% in cunostinte reale, matematice si 80% in comportamentul aplicat.”
– principiul adaptat si aplicat cu succes personal.

3. Economiseste cheltuielile a 3-6 luni – ajungem la acest pas considerand ca am reusit sa ii indeplinim pe cei doi anteriori. Si rezistam in continuare tentatiei de a arunca cu banii pe prostii si construim un alt fond de urgenta, de alta natura decat cel de la Step 1.
Facem calculul valorilor utilitatilor/luna, mai exact cu ce suma putem trai decent lunar si il inmultim cu 3/6. Aceasta suma va fi pastrata intr-un cont si nu va fi privita ca o investitie, ci ca o asigurare de viata, platita de noi insine, in caz de alte evenimente/nenorociri neprevazute.
– personal si momentan aleg sa contribui la un singur fond de urgenta (ii dau peste cap pincipiile lui Dave Ramsey, nu sunt un exemplu bun).

4. Investeste 15% din venitul total lunar (in pensii private sugereaza el) – se aduna toate sursele de venit din casa, se scade valoarea utilitatilor lunare + valoarea traiului zilnic iar ceea ce rezulta il consider profit din care pot astfel investi. Investitiile in Romania sunt un subiect complicat si delicat, insa o data inteles poate fi biletul castigator si direct catre libertatea financiara mult-dorita.
Termenul te duce direct cu gandul la banci/depozite/actiuni, insa poti investi cu succes in dezvoltarea personala sau in dezvoltarea unei alte surse de venit, care iti poate aduce ulterior profit (cu scopul de a deveni propriul sef).

5. College funding for children – subiect inca prematur, personal dar si la nivel national am impresia. Insa recenta inscriere la gradinita (privata) ma face usor usor sa ii constienzitez importanta. Ne propune sa gandim o suma probabila si sa calculam perioada in care o putem atinge.
– la aproximativ 5 ani de la iesirea din sistemul de invatamant romanesc, experienta facultatii cu tot ceea ce presupune ea imi este aproximativ proaspata si sunt convinsa de faptul ca as vrea sa ofer copiilor mei sansa de a o evita si de a putea alege pentru studii o alta destinatie decat Romania.

6. Achita-ti casa mai devreme – americanii la fel ca si romanii cu a noastra Prima Casa, muncesc ani buni (noi cei din urma o viata chiar) sa isi achite acoperisul de deasupra capului. La un moment dat am descoperit blogul unei familii din SUA, care povesteau cum si-au achitat casa in cativa ani folosind metoda Dave Ramsey. Consideram Casa ca fiind ultima datorie de pe lista de la Step 2. si astfel ne acordam timpul necesar pentru a ne concentra asupra sa.

7. Construieste-ti bogatia si daruieste! Suna macabru si indepartat, dar gandeste-te la ce vei lasa mostenire urmasilor tai. Cum te poti ingriji astfel incat in urma ta sa nu ramana numai datorii.
Si nu in ultimul rand, invata sa economisesti pentru tine, pentru familia ta, iar apoi invata sa dai mai departe pentru a ii bucura si pe altii. Le poti face pe toate in acelasi timp, ne invata Dave Ramsey, in dulcele stil american… „it`s gonna be ok” (din toate filmele de actiune).

Anunțuri

Vacanta in Costa Brava-Spania

Etichete

, , ,

TahitiIn 2010, pentru a sarbatori un an de casnicie fericita, am aut parte de un minunat sejur in Spania, mai exact in Santa Susanna, Costa Brava.
Alegerea destinatiei am facut-o atrasa fiind iremediabil de spiritul si atmosfera latina, odata cu sejurul anterior in Portugalia.
Am vrut sa imbinam relaxarea (stat la plaja) cu sightseeing-ul (Barcelonei) si mi-am indreptat cautarea catre Costa Brava, o regiune litorala din nordul Cataloniei.
Locatia castigatoare a fost statiunea Santa Susanna, la aproximativ 60 km de Barcelona, accesibila cu trenul in 50 de minute, penultima statie litorala, inainte ca traseul trenului sa urce in zona continentala.
Rezervarea la hotel am facut-o pe site-ul propriu al acestuia, dupa ce anterior am prospectat ofertele agentiilor din Romania pentru Santa Susanna, „oferte” pe care insa am decis sa le ocolesc.

Hotelul Tahiti Pla092210170746ya 3* (intre timp a mai capatat 1*) mi-a placut in primul rand datorita pozitiei – chiar pe plaja – dar si tarifului, in jur de 30 euro/noapte/camera cu mic dejun inclus. Personal, nu acord multa importanta camerei de hotel in sine, am nevoie doar de un pat sanatos si o baie curata si igienizata corespunzator.

Traseul l-am facut cu mult timp inainte, de acasa, am printat harti, trasee si itinerarii. Intucat nu mai beneficiam de transfer aeroport-hotel, am avut grija ca primul contact cu Spania sa nu se transforme in disperarea de a nu stii de unde sa pornim.
De la aeroportul El Prat exista un autobuz catre centrul Bracelonei, statia Placa de Catalunya, iar de acolo se ia trenul catre Santa Susanna. In aeroportul imens, desigur, panica. De unde luam autobuzul? Era mult mai usor din fata calculatorului si mult mai simplu pe hartie. Unde sa intrebam? La taximetristii din fata, gen taximetristii nostrii din Gara de Nord? Am gasit autobuzul, apoi am ales sa intreb in engleza un domn care parea de incredere, cum ajungem din statia Catalunya la trenul catre statiune. Domnul de incrdere era, surpriza, roman. Dar un roman de treaba, locuitor de ceva timp al Barcelonei, care ne-a explicat amabil ce avem de facut pentru a ajunge in siguranta.

CatalunyaStatia de tren supraalomerata, la ora aproximativ 21, plina in egala masura de turisti blonzi si rumeni in obraji si de nigerieni (sau natii asemanatoare).
Am luat loc in tren, gata, intr-o ora suntem bine merci ajunsi. Insa acele 50 de minute au fost groaznic de lungi. Trenul se golea pe masura ce turistii blonzi si rumeni coborau in statiile de pe Costa Brava: Sant Marti, Sant Adria de Beso, Badalona, Montgat, El Masnou, Premia de Mar, Vilassar de Mar, Mataro, Arenys de Mar, Canet de Mar, Calella, Pineda de Mar…Santa Susanna. Si noi ramaneam cu cei mai colorati si cu ochii rosii (nu stiu de ce), fara sa vreau sa fac discriminari, mi-a fost teribil de frica. Am coborat cu o fericire de parca vedeam pamantul pentru prima data. Dupa intunericul trenului, de la ora 22, in Santa Susanna era… ziua.

Santa SusannaEste o statiune luminoasa si luminata, de-a lungul unei alei centrale de marmura stralucitoare, cu terase multe dispuse in fata hotelurilor, aflate de o parte si de alta a aleei. Al nostru hotel avea sa fie, desigur, ultimul, la iesirea din statiune, pe care am strabatut-o la picior in aproximativ 10 minute. Pe partea cu plaja se ajunge printr-un pasaj pietonal.

Check-in-ul a fost rapid, cu buletinul si rezervarea printata, fara prea multe cuvinte schimbate.
Paranteza. Nu stiu despre altii, insa eu marturisesc faptul ca dupa un sejur cu experiente mai putin placute in Italia, am ramas cu o mare urma de jena in momentul in care imi prezint cetatenia in tari atat de populate de romani cu obiceiuri neortodoxe.
Lifturile exterioare din sticla ofera o superba vedere a statiunii in timp ce urci spre camera. Camera era, desigur, in capatul palierului. Automat mi-am spus: „da, romani in concediu, le dam ultima camera.”

Pe jos linoleu, doua paturi single lipite, un tv mic si patrat, o baie mare si curata. Iesind pe balcon am inteles ce am platit de fapt: o panorama extraordinara, frontala, la cativa metri de Marea Mediterana, oferita exclusiv de acea ultima si umila camera de pe palier, care era dispusa pe lateralul hotelului. 11

Planuri de Vacanta

Etichete

, , , ,

Thassos

Ca im place sa calatoresc nu e ceva neobisnuit. Este o pasiune comuna chiar.
Dar ceea ce imi ofera originalitate este ca eu calatoresc frugal. In traducere extinsa: convenabil, alegand cea mai buna oferta calitate-pret, avand in vedere ca ceea ce este cu adevarat important se afla in afara camerei, pe baza unei amanuntite analize anterioare a locatiei alese.

Si dupa ce am vizitat cateva capitate europene, am optat in acest an pentru Grecia. Pentru ca:
-ne dorim o vacanta de relaxare (cat se va putea, dat fiind faptul ca este prima iesire din tara cu bebe-de-3-ani-agatat-de-noi);
– vreau sa ma bucur de soare si de mare, dupa un sezon de munca estivala (dezavantajul de a locui pe litoral este ca noi vara muncim si nu dormim);
– ne-a fost deja ultra recomandata;
– si nu in ultimul rand, chiar si bunica mea a vizitat-o, cu 7 ani inaintea mea.

Grecia sa fie, dar unde? Unde se ajunge cel mai repede cu masina? In partea nordica, dar totusi nu, este prea putin turistica, in Thassos iar nu, parca e prea „pomul laudat” de romani, Salonicul este prea continental, Paralia Katerini prea „tarabizata”, hai sa zicem … Halkidiki.
Si totusi nu ma impresionau peisajele gasite pe Google.
Pentru ca ceea ce multi asociaza cu Grecia sunt de fapt imagini din insulele grecesti. Si deci, daca tot vrem litoral si plaja, hai sa bifam o insula. Si ne intoarcem la Thassos.
Bingo deci! Am ales Thassos pentru 5 nopti.

Si totusi, mergem in Grecia si nu ajungem la Meteora?! Acum cativa ani am vizitat ceva asemenator in Spania, un loc impresionant numit Montserrat.
Cum Thassos este totusi la cateva ore bune de mers cu masina, fata de Meteora, am ales pentru a doua locatie a vacantei bratul estic al regiunii Halkidiki, Athos, pentru a putea vizita/admira un loc cu o la fel de mare incarcatura religioasa, Muntele Athos. Personal, este prima atractie turistica pe care o spun cand ma gandesc la Grecia.

A fost tare istovitoare aceasta cercetare rezumata in cateva fraze. Pe mine m-a chinuit cateva zile bune, pana am ajuns la un verdict stabilit de comun acord, in doi.
De ce a fost asa de greu? Pentru ca fiecare amanunt al vacantei l-am gandit raportandu-ma la bebe-de-3-ani-agatat-de-noi, care un drum mai lung de 5 ore nu a experimentat, cum sa ajungem cat mai repede, cum sa fie cel mai comod pentru ea, cum sa ne umplem timpul, sa fie si fun si relax si interesant.

Reaserch-ul locatiilor de cazare a fost la fel amanuntit:
– in primul rand cu o vedere memorabila, primul lucru pe care il vezi cand te trezesti sa fie Wow;
– ieftin in limita decentei;
– aproape/chiar pe/eventual chiar si cu/ plaja privata (imaginile cu sezlong langa sezlong, gen Eforie Nord/Jupiter imi distrug starea zen)
– as fi preferat cu mese incluse, dar ceea ce intruneau conditiile noastre si anume pensiunile/vilele, ofera turistilor sansa minunata de a venit cu un portbagaj burdusit cu alimente/bauturi pe care le poti consuma in voie, in intimitatea camerei.

Intrucat suntem inca in aprilie, iar prea-asteptata vacanta va fi tocmai in septembrie, vor mai urma cu siguranta si alte planuri/asteptari turistice.

Ouranopolissursa.

Organizarea vine din creier

Etichete

, , ,

Cele doua emisfere ale creierului ofera omului anumite caracteristici, iar dominatia uneia dintre ele traseaza astfel un anumit comportament.
Persoanele care proceseaza informatiile in mod logic si obisnuiesc sa faca liste si planuri, actionand dupa regulamente, au emisfera stanga dominanta.
Pentru cele cu emisfera dreapta dominanta planificarile sunt neplacute si dificile, generand de obicei rationamente subiective si imaginative.

Afirmatiile de mai jos ne ajuta sa stabilim emisfera dominanta:
1. Cred ca exista o cale corecta si una gresita de a rezolva lucrurile.
2. Nu imi place sa ma conformez unei rutine.
3. Prefer cartile stiintifice celor de beletristica.
4. Gesticulez mult atunci cand vorbesc.
5. Imi pot da seama dintr-o privire daca cineva minte.
6. De obicei ma bazez pe instinct.
7. Timpul trece adesea fara sa imi dau seama.
8. In cazul in care mi se cer indrumari, prefer sa desenez o harta decat sa explic.
9. Imi esalonez sarcinile pe etape.

Raspunsul cu DA la intrebarile 1., 3., 9. – caracteristici oferite de Emisfera Stanga
Raspunsul cu DA la intrebarile 2., 4., 5., 6., 7., 8. – caracteristici oferite de Emisfera Dreapta

Pentru un stil de viata organizat putem incerca:
– sa punem mementouri la vedere, etichete colorate pe calculator si pe frigider, care au legatura cu ziua in curs, pe care le vom arunca pe masura ce le rezolvam
– sa vizualizam situatia dorita: trebuie sa ne concentram pe situatia de ansamblu pe care o dorim creata la final
– sa folosim alarme care sa ne aminteasca de trecerea timpului si sa ne stabilim termene limita
– sa ne focalizam atentia si intreaga energie asupra unui singur obiectiv major

Tipurile de personalitate vestimentara

Etichete

,

Fiecare dintre noi reprezentam o combinare a mai multor stiluri vestimentare, la care ne adaptam in functie de job, statut social, viata de familie etc.
Insa o analiza amanuntita a propriei garderobe, va reliefa un anumit tip vestimentar predominant.

1. Tipul Clasic – un stil „adecvat”, persoane care se adapteaza dupa cerintele unei situatii, face o impresie buna fara a astepta complimente.
Sunt: femei de cariera, cu un statut in comunitate,
Poarta: sacouri, compleuri, fuste pana la genunchi, pantofi tip mocasin.

2. Tipul Natural – permite libertate de miscare, comportament energic, machiaj discret spre deloc si coafura gen „wash-and-go” preocupata mai mult de valori decat de aspect, simplitatea ca trasatura de caracter definitorie.
Poarta: jeansi cu tricou/camasi simple, echipament sportiv sau de jogging lejer, hanorace si fuste din doc.

polyvore
sursa
3. Tipul Modern
– prefera lucrurile discrete dar in ton cu tendintele modei, adepta a „less is more”, ii plac cumparaturile si le planifica cu grija, preocupare pentru coafura si machiaj, are tinute indragite si de obicei isi inlocuieste piesele de baza.
Poarta: haine cu guler sau nasturi simpli, jachete cu cordon, stranse pe corp, bluze din matase, pulovere stilate, pantaloni mulati din stofa/jeans, accesorii discrete

4. Tipul Romantic – stil feminin si usor retro, parul lung si manichiura impecabila, sarbatoreste in fiecare zi viata, ii plac florile si calatoriile de suflet.
Poarta: dantela si perle, culori pastel, cercei mici cu surub, imprimeuri si motive florale, rochii si fuste lungi, vaporoase, pantofi simpli si delicati.

5. Tipul „mega-shopper” – isi schimba aspectul de la un sezon la altul, adopta primele noile tendinte, prefera sa cheltuiasca tot ce au pe haine decat pe mancare sau altceva, graviteaza in jurul etichetelor.
Poarta: orice apare „in” si „must have”.

6. Tipul Creativ – trasaturi hippy, isi arata zilnic o fata a personalitatii, garderoba multicolora compusa din achizitii facute la nimereala, se imbraca in ton cu visele, ii plac noutatea si libertinajul artistic, accesoriile neobisnuite care ii permit sa isi exprime eul artistic.
Poarta: mini de piele, vesta cu franjuri, camasa cu tinte, tinute de seara cu paiete.

7. Tipul dramatic – propria viziune asupra tendintelor, fiecare aparitie este o punere in scena, asteapta complimente dupa planificare indelunga a tinutelor, par tapat, poarta etichetele la vedere si gasesc confort in cheltuelile exagerate, imagine sexy sau incremenita in timp, comportament adaptat tinutelor.
Poarta: bijuterii scumpe, culori aprinse, palarii.

“N-am nimic de imbracat”, Ed. Humanitas, de Judie Taggart si Jackie Walker

1 roman din 4 ramane fara bani dupa achitarea chletuielilor de baza

Etichete

,

Este tristul adevar care reiese dintr-un recent sondaj Nielsen.
Si iata cum aleg sa isi cheltuie veniturile lunare (ramase dupa achitarea cheltuielilor de baza) restul de 75% dintre romani:

30% isi achita ratele si datoriile
26% economisesc
23% isi cumpara haine
19% isi redecoreaza locuinta
17% se distreaza in afara casei
16 % merg in concedii
13% isi cumpara gageturi/produse de noua tehnologie

La nivel european, cei mai multi (33%) aleg sa economiseasca.
Conform Institutului Naţional de Statistică, in Romania venitul mediu pe familie este in jur de 2.500 lei pe lună.

11Mi-am regasit in acest sondaj, ca o romanca tipica ce sunt: este perfect adevarat ca dupa necesitatile de baza pun ratele/datoriile si de abia apoi economiile.
Apoi ma gandesc la perechea de „pantofi ideali” pe care am vazut-o ieri (si de care sigur am mare nevoie) si apoi ca trebuie sa imi vopsesc mobila din bucatarie (si sa nu arunc direct banii pe una noua).

De concedii simt ca avem nevoie, oricand-oricat-oriunde, iar de cand cu cea mica am invatat sa apreciez chiar si 3 zile de iesire din cotidian (cu ea dupa noi, bineinteles), cu planificari, drumul cu masina, hotel, locuri si peisaje noi.
In schimb uit in totalitate de „distractie in afara casei”, cred ca m-am distrat destul in tinerete :).
Din fericire, fata de restul romanilor, ma consider a-tehnica si nu ma pasioneaza gadgeturile si tehnologia, deci la ultimul punct spun pas.

Si totusi, e ingrozitor sa trebuiasca sa traiesti de la un salariu la altul si ma intreb unde gresesc acei 25% si cum pot fi ei ajutati/invatati sa isi administreze veniturile.
Ar trebui sa constientizam importanta educatiei financiare in scoli si chiar la orice varsta si cum iata, lispa ei si ignoranta fata de ea ne pot face sa taiem zilele din calendar pana la urmatorul salariu. Iar a doua zi, surpriza! Iar esti falit, ia-o de la capat!

Ma duc cu drag la gradinita sa ma fac doctorita

Etichete

, , ,

my baby girl
Si uite ca ne pregatim de gradinita. Mai mult eu decat ea. Eu cu emotii, ea cu bucuria si exuberanta ei de copil.
E mai usor decat m-am asteptat, aveam un alt scenariu in minte si multe tehnici pe care eram pregatita sa le aplic.
Insa, din fericire, nu-mi seamana in domeniul „gradinita” si o imbratiseaza cu drag, cu un drag care ca imi provoaca o imensa mandrie dar si un pic de gelozie.

Valorificarea timpului

Etichete

, ,

Timpul este unica oportunitate ce ni se ofera pentru a face lucruri importante. Ajungem insa des sa irosim timpul facand lucruri inutile si prea putin interesante pentru noi, lucruri facute din datorie, obligatie, in locul celor pe care le-am prefera. Iar in momentul in care ar trebui sa facem ceva pentru propria persoana, ne simtim vinovate de consumul timpului pentru nevoile proprii.
Sentimentul de vinovatie provine din lipsa de incredere in rolurile pe care le jucam si din presiunea de a reusi in toate domeniile de activitate.
In realitate, este esential sa avem grija de noi in primul rand, pentru a ne putea pune apoi cu succes planurile in aplicare.
Stabilindu-ne prioritatile pesonale, putem stii ce si cate activitati putem/dorim sa efectuam aftfel incat randamentul dat sa fie maxim.

Descopera ceea ce conteaza cu adevarat pentru tine cu ajutorul exercitiilor urmatoare:
1. „Imagineaza-ti ca la sfarsitul zilei pleci singur intr-o lunga calatorie. Mai puteti face doar 3 lucruri inainte de plecare. Care sunt acestea?”

2. „La petrecerea aniversarii propriului centenar, cineva tine un discurs privitor la tine si la viata pe care ai dus-o.
Noteaza Valorile pe care sa le etaleze viata ta; De ce ai fi mandru? Ce ai regreta?

Cu siguranta exisa o diferenta intre modul in care credem ca ne petrecem timpul si modul in care o facem de fapt. In acest sens, trebuie sa notam pe o foaie de hartie toate activitatile desfasurate intr-o zi obisnuita, impreuna cu intervalul de timp alocat fiecareia. Poate parea dificil sau meticulos, insa putem pune foaia de hartie la vedere pentru a nu uita sa notam nici o activitate.
Avand astfel o viziune reala asupra modului in care ne petrecem ziua, putem compara timpul dedicat activitatilor placute si cel dedicat celor mai putin placute/din datorie pe care le facem. Aici nu putem include insa activtatile de rutina, pe care datoria de femeie/sotie/mama/casnica le presupune.
Alege din lista un numar de 5 activitati la care poti renunta, catigand astfel intervale de timp in care sa fac lucrurile la care aspiri.

IMG_0613

Exercitii preluate din cartea „Ghidul femeii ocupate” de Mary Hartley – Colectia Practic Ed. Humanitas – disponibila pe elefant.ro